Obiceiul de a incepe cina cu ceva interesant care sa nu fie consistent si nici abundant, dateaza inca de pe vremea meselor bogate din Roma antica.

Cina, la vremea respectiva masa cea mai importanta incepea in amurg si incepea cu un ‚’gustatio’’: chiftelute din peste, stridii, legume imbogatite de sosuri picante sau dulce acrisor, carnataraie de toate felurile, omniprezentele oua si multe alte aperitive insotite de ‚’mulsus’’, un vin preparat cu miere.

Din multe scrieri, se pare ca deja de atunci era constientizat ca a incepe masa cu legume si salate, ajuta stomacul sa primeasca celelalte feluri de mancare, care in casele nobiliare erau multe si bogate.
Dupa caderea Imperiului Roman, pe toata durata Evului Mediu, aperitivele au cazut in desuetudine, locul lor fiind luat de preparate din carne de vanat. A reaparut pe mese abia in jurul anilor 1500 si a rezistat se pare pana in zilele noastre.

De-a lungul istoriei, aperitivele s-au schimbat, au evoluat si de multe ori au devenit fel principal datorita ingredientelor sau pur si simplu din alegere.
Astazi am preparat pentru voi un aperitiv care din punctul meu de vedere poate sa devina un fel principal datorita bogatiei ingredientelor.

Daca sunteti fani briose pufoase si parfumate, asezate in cupe albe sau colorate care duc cu gandul la brunch-urile in stil american, atunci sigur nu veti putea rezista la versiunea lor sarata, perfecta pentru un bufet suedez sau aperitive altfel unde monoportiile sunt gazda.
Asadar, va invit la irezistibila reteta.

Un alt aperitiv de inspiratie mediteraneana, simplu si rapid de facut, care are ca vedeta smochina. In mod sigur, invitatii vostri la masa de Revelion, sau orice alta masa festiva, vor fi placut impresionati de un astfel de aperitiv.